Pierdut producător „Dulceață de cantalup”

Mai în vară am avut o întâlnire încântătoare. Nu am crezut de la bun început. Ne-am apropiat de taraba unui domn (era împreună cu familia, asta mi-a plăcut). Vindea cantalupi*. Scena suprizătoare prin intensitatea finalului s-a petrecut în fața la Academia Militară, într-un weekend în care nu se ținuse Târgul Țăranului. Deci ne-am apropiat de taraba. Pe masă și pe lângă erau cantalupi frumoși, mari, parfumați.
Evident, că nu am fi putut rezista o secundă aromei. Era clar că vom lua unul (cel puțin). Așa că a început discuția și pe tema borcanelor afișate pe stand: „Dulceață de cantalup”. Recunosc, nu știam ce fel de sortiment de pepene anume este cantalupul, dar era la mintea cocoșului că ăia de jos asta erau. Mă-ntorc la dulceață. Îmi exprim mirarea cu privire la

obieciurile de a face dulceață din așa ceva. Domnul și capul familiei îmi spune că e foarte bună. Îl cred, dar vreau să și gust, ceea ce (normal) este foarte posibil și sunt poftit cu dragă inimă. Gust…

Explozia parfumului îmi tulbură și acum mințile. Parcă o simt în secunda asta.
Se plimba prin gură, îmi fezanda fiecare papilă, îmi masa fiecare conexiune nervoasă către un creier deja subjugat. Acum îmi dau seama că secundele alea de blackout au semănat cu flashback-urile lui Chuck (se dă acum la ProTV, noaptea). A fost o plimbare prin tot trecutul meu de extaz aromatic și ușor și prin viitor. Mi-a bubuit capul masiv, am trimis în stomac lingurița de dulceață și uite cum s-a legat conversația.

Primul pas a fost, da! ai ghicit, să cumpăr dulceața. Am luat două borcane. Am stat de vorba cu Domnul X. Am aflat că a lucrat până de curând în Spania, loc de unde s-a întors cu semințele acestui soi de pepeni. Suprinzător pentru el (și binefacere pentru noi), pepenii ăștia chiar se coc bine în clima de la noi și se amestecă fabulos într-o dulceață care, din punctul meu de vedere, se ia la trântă cu șanse egale cu cea de trandafir.

Pentru că aveam deja Băcănia în cap (știam că mai devreme sau mai târziu o să o deschid), i-am povestit omului pe scurt că aș vrea să aduc dulceața constant încoace, că trebuie să luăm legătura mai spre sfârșitul anului… DAR I-AM PIERDUT CARTEA DE VIZITĂ!

Acum am rămas fără nici o posibilitate să dau de el. Știu că e din Focșani (în județ), a lucrat în Spania și face o dulceață cu care foarte mulți oameni ar trebui să se întâlnească. Și vreau să le prilejuiesc această întâlnire.

În cazul în care știți ceva de urma lui, vă rog să-mi lăsați un comentariu sau să-mi dați un mail.
Vă mulțumesc!

—————
Conform DEXonline.ro:
CANTALÚP, cantalupi, s.m. Varietate de pepene galben, cu fructul turtit și cu coaja groasă, brăzdată în felii, și cu miezul aromat. – Din fr. cantaloup.