Primul anunț de angajare! (Ep.2)
Episodul 2: Trebuie să ne fim o echipă familie un pic mai mare!
Băcănia Veche nu poate sta într-un om. Adică în eu singur. De aceea o să am nevoie de ajutor. Asta însemna că as avea nevoie de doi oameni (într-o prima fază).
Un om care să mă ajute în jurul cuptorului. Frământăm împreună, modelăm împreună și practic reinventăm împreună relația omului cu pâinea. Uneori o să mai facem niște plăcinte împreună.
Al doilea ar trebui să aibă
experiență anterioară într-un alt magazin (de preferat tot un magazin cu mâncare). Să știe cu stocurile, furnizorii, gestiunea, termenele de expirare, controalele periodice, fluxurile și să „simtă” ideea asta a Băcăniei cu mâncarea sănătoasă, de la țară.
E posibil ca printre vecinii sau cunoscuții vostri să se afle fix oamenii pe care îi caut. E posibil să le faceți un mare bine, pentru că la Băcănie nu va fi ca într-un mare lanț. Om fi noi pe trepte diferite, dar o să fim prieteni. Pentru că, înainte de toate, suntem oameni. Și ne adunăm în Băcănie ca să facem o treabă frumoasă. De fapt ne vom aduna dimineața ca să deschidem pentru rude și prieteni și să ne punem întrebarea: „Bun! azi cu ne ne bucurăm oaspeții?” De-așa oameni am nevoie lângă mine! Îi știți? Mi-i recomandați?
Eu vă foarte mulțumesc!
Marius
Comentarii (12)
Sincer, ma gandesc serios la aceasta oferta. Oricat de ciudat ar fi, acum lucrez intr-o multinationala, nu fac niciuna din aceste job-uri descrise mai sus, dar oare un om cu entuziasm debordant si dornic sa invete nu ar fi ok de avut prin preajma?
Ba cum sa nu???!!! Mai e o conditie, insa: sa imi si permit oamenii care sa stea alaturi de mine!
Eu nu ma pot declara vreun mare expert in retail, si totusi voi face asta. Sunt pregatit sa invat, sa gresesc, sa cresc.
Nu mi-a fost frica sa las maketingul ziarului numarul 1 ca sa fac Bacania. Si, spre surpriza unor scrupulosi, nici nu consider ca am facut vreun pas inapoi.
(dar tu ma sperii, ca intr-o multinationala castigi cam cat cifra de afaceri a bacaniei pe-o saptamana)
daca eram acasa,precis veneam!!!doar ti-am mai zis!dar nu se stie,tu fa un lant mare de bacanii,ca Emma Harth,si poate ajung si eu!
Eu am lasat de curand o mare multinationala de succes. Si coincidentele-s mai multe: am lucrat in spital dupa liceu, am facut jurnalism, apoi am stat prin redactii, dupa care m-am bagat in marketing. Acum ce-o mai urma?
Succces!
elena
@Elena – nu stiu daca tocmai bacania, dar iti trimit un mail cu un contact. cred ca se lipeste ceva!
Sotul meu e interesat sa lucreze asa ceva. I-am povestit despre Bacanie si am vazut ca e incantat sa invete cate ceva din tainele bucatariei. Nu se prea pricepe la gatit, dar e dornic sa invete. Ii si place sa stea la bucatarie. De fiecare data cand sunt la bucatarie vine langa mine ca sa mai invete cate ceva.
@Daniela Noi nu o sa bucatarim foarte mult. Adica nu o sa gatim propriu-zis. Ceea ce vom face va fi paine/chifle/baghete/cozonaci/copturi si din cand in cand, cand ne cere cineva, cate o placinta la cuptor.
Citeste articolul asta, care explica destul de detaliat planurile Bacaniei: http://tudosiei.ro/2010/proiectul-bacania-veche.html
Marius, am dat adresa ta de mail sotului meu si iti trimite el un mail. Sper a pe mai sa va conversati si sa ajungeti la o intelegere, sau nu!! Nimic nu e batut in cuie.
i-am si raspuns!
Eu iti scriu in numele sorei mele, care s-ar potrivi manusa pentru pozitia de know all in magazin. Are experienta cu stocuri, furnizori, gestiune, termene (si de expirare)si experienta de munca in general in magazin. Ca orice mama tanara, care este, simte ideea de mancare sanatoasa, de tara!
Plus ca nici nu-i coborata din multinationala si doreste cu ardoare sa puna umarul si sa se simta parte din grup.
Eu zic ca s-ar putea sa fie a valuable aquisition pentru Bacanie…
Semnat: sora mai mica
Imi poate scrie linistita pe tudosiei (at) gmail (punc) com si ne intalnim.
Chiar imi doresc sa fim o echipa cu aer de familie!!! sa ne intelegem bine, sa lucram bine si sa facem oamenii fericiti!
roag-o tu sa-mi dea un mail. tnx!
sunt arhitecta, am 33 ani, traiesc in Timisoara, si fac paine acasa de mai bine un an. Uneori fac cozonac, si destul de des cornuri si chifle. Painea o fac cu olatel (sourdough) cateodata alba, altadata combinat cu integrala, secara si seminte de chimion. Am studiat zeci de site-uri tematice despre sourdough, despre framantat, gluten, etc. Inca am de invatat, dar painea este la un nivel calitativ de care nu mi-ar fi rusine sa o impart oamenilor. Are un gust usor migdalat, acrisor, miezul e legat, are gauri neuniform distribuite, coaja e o nebunie curata, si e buna si dupa cateva zile. iubesc zilele in care trebuie sa fac paine.
Mi-ar placea sa lucrez intr-o brutarie adevarata, asa cum am citit ca exista brutarii in franta, in care calitatea e neschimbata de sute de ani, iar traditia si reteta nu s-au alterat intr-o nesimtita goana dupa bani. Nu cred ca pot veni la Bucuresti, dar daca te bate gandul sa iti deschizi o bacanie veche la timisoara, aici sunt, si m-as bucura sa ma iei in considerare. Am si niste poze pe facebook cu paine si altele. multumesc, si pe curand, codruta popa.