Schimbari la Bacania Veche

Cel mai mult imi place sa dau vesti bune!

Mi se trage din tinerete, cand scriam pentru o revista care spusese NU mizeriilor. Probabil ca am ramas in paternul respectiv, pentru ca imi place sa dau vesti bune. Cu atat mai mult cu cat ele sunt despre oameni cu care am interactionat de-a lungul vremii. Vestea de astazi ma bucura cu atat mai mult cu cat se refera la un om pe care il stiu de o multime de ani. Pe Radu Rughinis l-ati cunoscut si voi prin Bacanie. Sunt convins! A fost de la deschiderea Bacaniei printre voi, cand ati ajuns aici. Sau l-ati cunoscut pe la evenimentele la care am participat. S-a facut anul (si un pic peste) de cand l-am adus pe Radu aici. Intre timp – si asta ma bucura – viata si, prin urmare, si nevoile lui s-au schimbat. Dincolo de firescul situatiei (ca e normal sa evoluam si sa avem alte nevoi), ma bucur ca drumul pe care l-a ales este tot in zona antreprenoriatului. Ma bucura ca nu va mai face (sper) greseli ca cele banale pe care le-am facut eu. Si nu le va face pentru ca le-a vazut traite de mine, cu Bacania. Ceea ce o sa il scuteasca de probleme si cheltuieli aiurea. Ma bucura sa stiu sigur ca a invatat multe lucruri din experieta pe care a putut sa i-o ofere Bacania. Ma bucur ca am invatat, la randul meu, o multime de lucruri de la Radu. E unul dintre cele doua lucruri majore pentru care trebuie sa ii multumesc. Celalalt este legat de toata munca pe care a prestat-o in acest an cat a fost in echipa asta. Pentru ambele, un mare MULTUMESC!

Next. Radu se va ocupa de proiectele sale personale, dupa cum ziceam. Ele sunt legate de trufe si de produsele cu trufe. Pentru care face, de cateva luni, eforturi sustinute. Pe el il gasiti pe Facebook, evident, iar acolo o sa va directioneze catre noile sale zone de focus. Iata, totusi, un album aici si un articol la Miruna Sfia.

Next-next. Un om in locul lui Radu, inca nu. Cea mai mare parte a responsabilitatilor lui au ajuns la Tudor, restul la mine. De principiu stiti unde sa ne gasiti…

Bafta mare, Radule!

Sa-ti mearga bine!

VICTORIEEEE!!!

Vesti bune de pe frontul de est (adica din Barbu Vacarescu): masina abandonata in coasta Bacaniei a fost, ieri, ridicata de catre ADP Sector 2. Cu doar o zi inainte primisem confirmarea oficiala de la Mihain Barsan ca masina urma sa fie ridicata. Ieri s-a petrecut minunea (o consider un miracol pentru ca ma chinui sa scap de cadavrul asta de luni bune). In sarbatorirea evenimentului, un grup tanar si energic format din colectivul unitatii de alimentatie publica Bacania Veche m-a insarcinat pe mine personal cu maturatul si spalatul trotuarului. Animat de profunde sentimente patriotice, raportez ca mi-am indeplinit planul si chiar l-am depasit, spaland si o parte din suprafata carosabila. Din pacate, miscarea imperialista s-a opus progresului inca o data: o mare masina capitalista, rezulatul clar al exploatarii omului de catre om (la cat de fine erau cusaturile de la scaune, volan si schimbator) a fost parcata acolo inainte sa realizez si partea finala a initiativei colectivului: ridicarea celor aproximativ 100 de kilograme de namol/nisip de pe strada. Dar nu-i nimic, am pierdut o batalie, nu si razboiul. Daca ne mai scapa si Romtelecomul de cabina aia telefonica inainte sa cada vreunui trecator peste picioare, atunci ma pot declara fruntas! Tovarasi, dati-mi voie sa va prezint un nou loc de parcare in Sectorul 2.

Viena de iulie

Postul asta e o promisiune catre tripreportul de food ce va sa vina! Incerc sa ma oblig sa NU fac cum am facut cu cele 3000 de poze din Roma, Barcelona sau din alte locuri… Sunt un lenes (cu 5 degete)…

“Am ajuns o baba. Desi m-am straduit sa nu…”

Sunt convins – am fost din prima clipa – ca sunt in fata celui mai … nu stiu cum sa ii zic… a celui mai BUN comentariu pe care l-am primit pe blogul asta la vreun articol. Este semnat de Dana M. L-a scris la articolul legat de proiectul meu cu scrisul de mana…  (http://tudosiei.ro/2011/scrie-le-de-mana-o-carte-postala.html )
Dana traieste, evident, un anume tip de drama pe care si eu o incerc uneori, cand se pare ca nu inteleg lumea din jur.
O lume care s-a schimbat foarte repede, prea repede, o lume care nu mai are rabdare si care functioneaza dupa alte legi si cu alt combustibil. Recunosc ca nici eu nu mai citesc ziare pe hartie, dar nu am incetat sa cred in ele. In timp ce lumea din jur nu mai crede nici macar in print, eu inca imi amintesc cum strigam din toti rarunchii “calandru-u-u-u…” (prietenii stiu ce-i asta).

Dana, nu mai insist cu introducerea. Mai vreau doar sa iti multumesc! M-ai facut sa simt ca NU sunt singurul care vede lumea dintr-o astfel de perspectiva! Un lucru n-ai precizat: a/s/l … ?!

Am ajuns o baba. Desi m-am straduit sa nu… Dar am ajuns. Mentin legatura cu fiul meu cat pot de mult. Cat imi permite timpul, si mai ales, cat imi permite el. Avem o relatie moderna mama-fiu. Ne semesim uneori. Scurt.” Am iesit, tu unde esti?” sau ”Vin aks”. Imi traduc scurt si ma aman sa fac morala. Pana ajunge ”aks”. Ma uit tampita in jur. Apartamentul meu cu 3 camere si mobila adunata cu greu, cu televizoare si frigider, cu combina si mai stie dumnezeu cate altele. Eticheta mea de femeie gospodina s-a redus la 1 vocala si 2 consoane, din care una straina. Si de mine si de limba romana. Fac scurt inventarul si ma organizez. Cum adica, mocheta din sufragerie (ce-i drept ieftinioara dar cocheta) pe care am carat-o cu carca jumatate de oras, de m-am ciufulit cu doua tsiganci pline de inele pana mi-am cumparat-o, blazonul meu de muiere hotarata acu face parte din 2 consoane si o vocala. Pfffffffffff. Dramatic de-a dreptul. Ma uit cu mila la dulapiorul de la baie. L-am adus pe genunchi cu autobuzul de la Bucuresti. De teama sa nu i se sparga oglinda la vreun hop era gata-gata sa-mi reteze picioarele de la jumatate ( si nu-s atat de lungi cat sa imi permit riscul),dulapiorul ala zic, mandria mea de decorator de sali de baie, s-a redus brusc la ”aks”. Pffffffffffffffff. E vina mea. Numai vina mea. Il astept si-l omor. Eu l-am facut , eu il omor. CU MANUTSELE-ASTEA DOUA CU CARE AM TARAT IN FIECARE CRACIUN SI PASTE TOATE COVOARELE AFARA SI LE-AM SPALAT PANA LE-AM LASAT JUMATATE CHELE. Cand va intra pe usa il termin. Sau ia mai bine sa ii trimit un sms-eu. Ca sa stie omul ce-l asteapta. E cinstit asa. Si scriu , si ma agit…. si… ding-dong soseste si raspunsul ”mama fii skurta, te pierzi in detali. nu te pricep.” Nah…. facui branza. Ii raspund ”vino aks k sa vb”.
Relatia mea cu sms-eu’

Fete de Provence, 15-17 iulie, la MTR

Update: Programul (aproape) final – la sfarsitul articolului.

Sunt convins ca deja il stiti. Afisul. Simplu, ca oricare alta mare placere din viata noastra. Cum ar fi muffinul cu lavanda… Sau micul, fragilul si senzationalul macaron…

Weekendul asta ne vedem din nou outdoor, la Muzeul Taranului in curte. La ceea ce ar putea fi o sarbatorire a Frantei.

O sa fie fun, promit! Va astept acolo…

Mai jos gasiti cateva detalii pe care @Magazinul Boieresc mi le-a dat mai zilele trecute…

"Fete de Provence" au Musee National du Paysan Roumain les 15 et 17 juillet
1. Visuel
- Sur les traces de Cezanne – atelier de peinture et dessin
- Theatre – Gargantua et Pantagruel
- Santon
- Jardinage – peinture de paysages
L’Association des Architectes paysagistes – lavande, tournesol, oliviers,…

2. Gastronomique
- Reconstruction du Marche Provencal

3. Tactile
Handmade – textile, bijoux, cosmetiques
Ateliers de papier et du pain
Antiques
Livres francais
Jeux de boules

4. Auditif
Concert Jazz Manouche
Galoubets – tambourine – musique provencale

(more…)

Scrie-le de mana o carte postala…

De cand n-ai mai scris cuiva cu mana o scrisoare? Sau o carte postala? Stam intre mailuri si smartphone-uri si cand vine vremea sa punem mana pe un pix… deschidem un New Note!

Pentru ca mi-e dor sa scriu cuiva, m-am gandit ca poate si voua. Asa s-a nascut indemnul “Scrie-le de mana!”.

Mi-a venit ideea asta pentru deschiderea Bacaniei, in septembrie 2010. N-am apucat sa o pun in practica, luat de val si de valuri. De curand, insa, odata cu aparitia in Bacanie a colectiei de carti postale

“Bucataria Hoinara” a lui Razvan Voiculescu, mi s-a facut din nou dor sa scriu. De mana.

Ca sa nu ma lungesc mai mult decat trebuie:

1. Cartile postale costa 2 lei bucata.

2. Cumperi cartea postala, scrii mesajul tau pe spate si adresa.

3. Noi platim timbrul si ne ocupam sa o punem la posta. Asta pentru ca STIU ca una dintre zonele in care castiga mailul este usurinta cu care dai send.

4. Acelasi lucru e valabil si pentru scrisori: vii, ne ceri hartie, pix si plic, ne lasi scrisoarea (inchisa) si noi o punem la posta. Ca sa-ti fie mai usor.

As vrea totusi sa NU trec peste evenimentul “Bucataria Hoinara in Bacania Veche”, prin urmare va atasez cateva imagini cu locurile/rafturile in care gasiti cele 21 de carti postale.

(more…)

Delta 2011. Sa traiasca Domn’ Vasile

Am fost in Delta, vreo 3 zile cu totul. In care am mancat niste pesti cum rar mi-a fost dat! Imi pare rau ca nu va pot povesti de-a fir a par ce-am trait in timpul celor 4 mese pe zi, dar ce vreau sa va spun este ca cel mai important lucru de care aveti nevoie in Delta este omul potrivit care sa va duca/aduca/plimbe/arate/aranjeze   

Noi l-am avut pe Domnu’ Vasile. Cel mai priceput. Si dragut. Ne-a sunat seara sa vada daca am ajuns cu bine si la plecare ne-a imbratisat pe toti. Sa nu uitati niciodata ca exista o astfel de Romanie, diametral opusa rautatii urbane. E un om realmente pasionat de Delta.

Multumim, Domnule Vasile!

Bacania Veche in After Flight Corbeanca

Spread the news: am intarziat un pic datorita proiectelor in care am fost implicat in ultima vreme, insa, iata, se intampla! Deschid un fel de “sucursala” Bacania Veche tocmai in Corbeanca, la doi pasi de hipodrom. Mecanismul de lucru este exact acelasi ca si in cazul Moo Moo. Un spatiu bine delimitat in interiorul After Flight va fi umplut de bunatatile pe care am reusit sa le adun eu in Bacanie. Din pacate, nu vor fi toate. Adica vor lipsi produsele proaspat facute, branzeturile si carnatii care au nevoie de conditii speciale de pastrare (frigidere), iar asta este strict din motive logistice: nu avem loc de niste vitrine frigo!

Dar cauza nu este pierduta, pentru ca toti clientii care au nevoi din aceste zone vor putea sa le comande dimineata prin telefon/mail/shop/facebook/sms si le vor putea ridica seara din After Flight.

Suni dimineata pana in 12, ne zici ce vrei si pana diseara iti trimitem pachetul in Corbeanca. In drumul spre casa te opresti fix 2 minute, ridici coletul (care sta, evident, intr-un frigider in backstage) si pleci mai departe spre casa.

Ce avem in After Flight?

O lista intreaga:

- sucuri de mere 100% naturale, dar din astea Romanesti

- condimente de toate felurile (cred ca vor fi cam 70-80 in final, desi incepem cu mai putine)

- sare neiodata (vreo 3 feluri)

- gemuri si dulceturi de casa

- paste fara gluten, paste din faina integrala

- sosuri bio si naturale

- lista este foarte foarte lunga, o sa ajungem la o baza de vreo 300 de produse diferite

Cum stam? Pai pana cand o sa incepem sa primim feedback de la voi nu prea stim cum stam. E motivul pentru care va cer ajutorul. Pentru a putea face si aici, in After Flight, exact asa cum facut cand am construit Bacania: mergand 100% pe mana voastra. O sa vreti sa ducem acolo doar piper, asa o sa facem. Daca vreti si sos de rosii bio – aducem. Dar e important sa ne ziceti ce va doriti!

Eveniment(e)? Desigur!

Chiar sambata asta (18 iunie 2011) o sa facem o sesiune de degustari (ca de obicei, cand se trezeste omul asezat – intre 11:00 si 13:00): branzeturi de tot felul (de la cele de proaspete de capra la cele extramaturate) , trufe negre proaspat culese, apa de ghetar, vinuri fine, produse proaspete din Bacanie (placinte si prajituri), si – daca ne-ajuta Dumnezeu – poate o paine cu hribi…

Acum trebuie sa notez doua chestiuni tehnice:

1. preturile la raft vor fi egale cu cele din Bacanie. Daca o sa facem vreodata greseli, va rog sa ne trageti de maneca.

2. programul de la After Flight este de 7 zile pe saptamana, de la 10 dimineata la 10 seara.

Mi-a placut la Street Delivery 2011

Nu-mi imaginam ca o sa-mi placa asa tare evenimentul asta. In ciuda vremii si a inerentelor probleme, pentru mine si pentru Bacanie a fost o super-intamplare. Una in care am cunoscut oameni noi, in care cred ca ne-am facut prieteni noi si una care mi-a lasat un mare zambet pe fata. @Luiza Zamora, iti multumesc ca m-ai intrebat acum ceva vreme daca nu vreau sa vin si sa fac lucruri.

Mi-a placut sa fac atelierele de paine.

(multumesc, Marius Avram pentru fotografie)

Mi-a placut ca am lucrat cu multi copii si ca am putut, in timp ce ei framantau aluatul cu manutele lor mici, sa le povestesc despre cum sta treaba de simplu cu painea.

Mi-a placut sa vad expresia stupefiata a parintilor atunci cand le ziceam prichindeilor sa nu mai accepte franzela de la turc si sa-si puna parintii la facut paine.

Mi-a placut foarte tare faptul ca am framantat painea cu apa pura de izvor, adusa de consultantul 7 Spice Virgil Virgilsen tocmai din munte, intr-o damigeana.

Mi-a placut ca in ciuda tuturor problemelor am dus pana la capat misiunea pe care ne-am asumat-o (aceea de furnizor de food bun si gustos).

Mi-a placut ca am putut spune de vreo 500 de ori: puteti sa luati o revista GoodFood, e din partea casei!

Mi-a placut sa fiu sponsorul bataii cu faina si nu m-a deranjat aluatul din ochi.

Mi-a placut evenimentul in ciuda ploii.

Mi-a placut inclusiv ca am depasit problemele (aparute sau create).

Nu mi-a placut ca s-a terminat asa repede… 

Bacania Veche la Street Delivery – ultimele detalii

Proiect viu si activ, implicat masiv si fara strop de liniste, Bacania Veche nu putea lipsi de la Street Delivery 2011.

Daca ai dat click pe link ai putut citi ce planuri am croit eu pentru acolo si cum o sa aduc niste lucruri pe care de regula NU le am in Bacanie. Bun! Aici numaram: sarmale, lipii picante cu cheddar si alte grozavii.

Ce nu e aproape deloc detaliat?

UPDATE:

Cozonacii – e putin probabil sa ii luati intregi, asa ca ii servim acolo, felii. Cu lapte cu cacao sau cu ciocolata calda.

Sandwich-uri

Dat fiind faptul ca s-au imputinat furnizorii de food, am dezvoltat o noua directie si am ajuns la niste sandwich-uri cu branzeturi de capra de o finete rara, cu mucegaiuri fine si gusturi rafinate.

In plus tocmai a aterizat in Bacanie un mare picior de porc din care felii proaspat taiate o sa poposeasca in feliile voastre de paine, dupa ce le prajim un pic pe gratar…

Maine de dimineata mai aduc ceva nice! O inima de jambon invelita in piper! Aia o sa fie un fel de bijuterie a coroanei pentru ca are un gust matur si placut cum rar ti-e dat sa intalnesti intr-un sandwich…

intre timp, ca sa nu ziceti ca stau de pomana, am mai facut sticla asta de ulei special de bruschette. E aromat ca o zi de vacanta in Grecia insulara, cu un varf de usturoi cat o zi primavaratica in Toscana si o sa vina acompaniata cu branzeturile alea de capra frumoase si mucegaite cu niste cherry taiate la satar! uite un model de sticla care s-ar putea sa te inspire!

1. Atelierele de paine

Sambata si duminica, de la 11 si pana cand e nevoie o sa facem pentru copii ateliere de paine. Evident ca nu voi fi singur, ci alaturi de noul partenerul strategic al Bacaniei in zona de faina/paine: 7 spice. Compania ne pune la dispozitie, pe langa faina de care vom avea nevoie pentru atelier si un test baker (da, este o meserie si una foarte dificila) care sa ne ajute sa ii apropiem pe cei mici de tainele painaritului…

Date fiind conditiile de lucru (outdoor) vom avea catre parinti rugamintea de a nu le permite copiilor sa consume painicile/chiflele/baghetutele pe care le vom coace impreuna acolo.

2. Bataia cu faina… pow(d)ered by Bacania Veche

Este o traditie anuala. Bataia cu… Anul trecut a fost cu apa. Anul asta e cu faina. Pentru care am pus la dispozitia organizatorilor o Faina de grau dela Dersca. E pacat sa stricam traditiile si e bine ca putem ajuta cumva.

Notez si aici, pentru posteritate, ca primul “d” intre paranteze a fost pus de Ioana Cristescu. Ioana urmareste activitatea Bacaniei pe Facebook si… jocul de cuvinte vine natural uneori!

3. Degustarile

Asta e traditia Bacaniei, asa o sa fie si la Street Delivery. O sa avem momente in care o sa degustam un vin anume (cum ar fi un preafrumos Cuvee Visan de la Gramma/Iasi) sau momente in care rupem o extramaturata… Oricum, sa fiti linistiti ca bunele obiceiuri nu mor daca ne mutam (temporar) spre centrul sofisticat al orasului…

4. Un pic de foc

Sunt convins ca daca  e sa va ganditi la un grill, prima optiune este http://www.grillshop.ro/ . Nici nu ma mir. Si acesta este si motivul pentru care partea “calduroasa” si “arzatoare” de la Bacania Veche @ Street Delivery are suportul tehnic (si material) al GrillShop. O sa vedeti acolo in actiune un gratar de pe care o sa gustati tot felul de nazdravanii, de la lipiile alea cu cheddar pana la legume si … Zau ca nu stiu ce ne mai vine prin cap sa punem acolo. A! Sa nu uitam ca tot pe el o sa prajim paine pentru sandwich-uri…

Una peste alta, in ciuda a ceea ce poate fi vremea weekendul asta, mai sus e practic invitatia mea la Street Delivery 2011, un eveniment care zice despre sine: “Închidem strada pentru maşini şi o deschidem pentru oameni”. Iar pe oamenii care vin sa inlocuiasca masinile, eu am de gand sa ii hranesc cu ceva bun!