Clientii.
Toata lumea se concentreaza asupra clientilor (hmm!) si in toti anii petrecuti prin corporatii n-am auzit decat asta: clientul, clientul, clientul. 15 ani de corporatism insa nu m-au convins ca cineva se gandea cu adevarat la client ca la un om cu niste nevoi. Totul era pe mecanismul „ii intelegem comportamentul ca sa putem sa-i vindem mai mult!”. Pe cuvant. Chiar asa era. Stiu ca o sa-mi sara acum in cap multi oameni care ar putea jura ca singurul lor focus a fost si este Maria Sa, Clientul. Guys, puteti sa varsati si sange, nu ma convingeti! Obiectivele companiilor mari si targeturile individuale nu fac decat sa foloseasca publicul in cel mai cinic mod.
Norocul meu e ca n-am avut un target si nici nu mi-a pus nimeni obiective. Ba chiar nici planuri prea bune n-am avut – in sensul in care multa vreme n-am avut nici un plan! Nu-i o treaba buna si nu sfatuiesc pe nimeni sa plece la drum fara un plan, dar pe mine asta m-a scutit de un soi de pedalat fortat si de multe momente penibile in care in loc sa stau sa schimb doua vorbe cu un om, ar fi trebuit sa o iau la goana dupa obiective.
Cand am pornit Bacania, in 2010, aveam o chestie destul de clara in cap: fa lucruri bune si n-o sa duci lipsa de clienti. Vedeam asta din comporamentul nostru: mergeam pana la Giurgiu sa mancam obleti prajiti intr-o terasa pe malul Dunarii, ieseam des din Bucuresti pentru legume scoase din pamant curat sau alergam pana sub munte pentru o branza buna.
Asa m-am ales cu cei mai buni clienti din Bucuresti. Suna ca si cum as parafraza sloganul de la Academia Catavencu („Cititorii nostri sunt mai destepti decat ai lor!”), dar nu asta am in cap. Pur si simplu o suma de oameni mai calzi, buni, intelegatori, inteligenti, educati, politicosi si draguti cum avem noi in Bacanie, nu cred sa aiba vreo alta pravalie din oras! Si nu spun asta doar pentru ca ne-au trecut cu vederea anumite greseli, nu spun asta pentru ca vreau prin aceasta afirmatie sa-i conving sa ramana langa noi si nici ca sa ii flatez in vreun fel. O spun pentru ca o cred cu toata fiinta mea si pentru ca in toti anii astia am avut o relatie complet relaxata.
Conversatii cum poti avea in Bacanie, mi-e greu sa cred ca poti avea altundeva. Am colectionat in #primii7ani cele mai interesante si captivante povesti de calatorie, dar si de viata. Am urmarit cu au crescut copiii. Pe unii i-am „cunoscut” inca de cand erau in stadiul de proiect. Ne-am bucurat si am sarbatorit nasteri, am contribuit la botezuri cu dulciurile noastre, am trait primele lor zile de gradinita, apoi de scoala. In 7 ani se intampla multe!
Imi plac clientii Bacaniei pentru ca ma ajuta sa raman conectat la tot ce se intampla. Uneori devenind un soi de confident, am aflat povestile familiilor, fericiri si dezamagiri, am fost cumva parte din vietile lor. Am fost alaturi de plecari din tara, reveniri in tara, promovari, deschideri de noi businessuri, achizitii speciale, dar am trait alaturi de clientii nostri si despartiri sau divorturi, internari, operatii (reusite, din fericire) sau chiar decese in familie. Mi-am dat seama ca, intr-un fel care nu se impauneaza exagerat, meseria asta de bacan aduce cumva cu a tatalui meu, preotul satului. Si eu – cum a fost el – am fost cumva parte din viata oamenilor si asta m-a facut sa ma simt parte in viata cetatii.
Am adunat de-a lungul vremii tot felul de #povestidinbacanie (1) (2) . Acum o sa le trecem pe toate sub acest #hashtag. 🙂 Mi se pare ca avem cu totii cate ceva de invatat.
Dupa 7 ani nu pot spune decat un mare Multumesc! tuturor celor care ne-au trecut pragul. Si celor care vin de 2-3 ori pe saptamana, dar si celor care ne viziteaza rar. De la fiecare invatam cate ceva, fiecaruia ii daruim tot ce putem noi face mai bun sau tot ce putem aduna mai bun de la furnizorii nostri.
N-am mesaje sforaitoare pentru clienti. Am o singura promisiune de facut: nu vom abdica niciodata de la principiile cu care am pornit. Cu o precizare: stradania noastra e sa facem totul din ce in ce mai bine. Daca vedeti vreodata ca o ia calitatea la vale in Bacanie, atunci sa stiti ca-s paralizat in spital si nici nu mai pot vorbi…
Pentru toate erorile si greselile noastre, sa ne iertati! Au fost fara voie.
E drept, si lipsa noastra de experienta s-a vazut (si inca se vede). Dar acumulam, invatam si sper sa devenim mai buni!
Iar pentru cei care sunt departe si ne-ar vrea in casele lor, am facut si magazin online. Puteti sa comandati mare parte din ce-avem pe rafturi. Fie pentru voi, fie pentru cei pe care ii aveti departe.
Va las cu un video de la #redeschidere…
Citeste si: 7 ani de Bacania Veche (1), 7 ani de Bacanie Veche (1 prim), 7 ani de Bacania Veche (2)