Platforma Pipera e sub propriul asediu. Ne sufocam sub propria greutate. Ne urcam unii pe altii.
SUNTEM MULTI.
Prea multi pentru cat de putine si ingustre sunt strazile, pentru un singur tramvai si o unica gura de metrou.
Cum s-a ajuns aici?
Imi amintesc de Platforma Pipera din anii 2000, cand am lucrat in fosta Aerofina. Stiti, fabrica aia care spunea ca face termopane, dar exporta ghiulele sol-aer cu focos – probabil pentru geamurile care se rabateaza „in furca”. 🙂 Pe vremea aceea drumul catre metrou era un chin plin de riscuri – haite de caini defilau nestingherite printre gropile pline de apa, ale caror adancimi nici nu puteai sa le estimezi. Era genul de haiducie in salbaticie care a permis, de exemplu, unor idioti sa scoata din pamant un ditamai cablu de electricitate tragandu-l cateva sute de metri cu un tractor sau ceva similar. Nu exista supraveghere, paza, politie. Era un vid mare.
Acum pare ca ne-am civilizat. Cladiri frumoase, spalate des, lucesc in soarele orbitor al diminetilor racoroase de primavara. Inmuguresc copacii, dar nu-i vede nimeni. E un aer de prosperitate in zona. Economia duduie la propriu in Platforma Pipera, un El Dorado abandonat de autoritati si lasat cu picioarele in mocirla sa-si genereze de capul lui contributia notabila la PIB.
Oamenii isi rup nervii inca de dimineata. Oricum ar incerca sa ajunga la munca, in Platforma, operatiunea iti omoara zilnic un buchet generos de neuroni. Daca vii cu masina, ai fix aceleasi strazi pe care le aveai in 2000. Cu transportul in comun? Acelasi unic metrou si acelasi tramvai 16. Insa ceva s-a schimbat de atunci: au aparut undeva spre 10-12 mii de masini peste 65-75.000 de oameni in zona*, oameni care vin zilnic la munca si produc bani pentru administratia locala si bugetul central via impozitele platite de corporatiile angajatoare.
Ce primesc aceste companii si oamenii lor pentru contributia lor?
Well…NIMIC!
Chiar nimic! A! Ba nu! Primesc o tona de bataie de joc pe metru patrat pe minut!
Exista un lucru pe care nu-l inteleg nici in ruptul capului: cum accepta aceste companii ca proprii angajati sa fie torturati de catre autoritati in fiecare zi, cum permit ca acestia sa ajunga la munca deja stressati si sa plece seara spre casa printr-un calvar care e deja cunoscut?
Noi suntem putini in echipa Bacaniei din Pipera, vreo 5-6, si aparent presiunea pe care o putem pune e lipsita de importanta. Ce-am putut face a fost sa oferim echipei o ora libera in plus pe zi, astfel incat sa nu plece fix cand incepe sa se aglomereze zona pentru „exodul de seara”.
Insa daca Deutsche Bank, Telekom, Orange, HP, Honeywell, Ringier, Intel sau Petrom ar avea o pozitie comuna in aceasta privinta, cred ca Primaria s-ar cam misca. Iar instrumente exista… presiunea poate fi puternica, daca toti s-ar pune umar la umar si-am „profita” de expertiza unor oameni trecuti prin „presat sistemul” (cum este Dan Patzelt) sau de energia celor care vor sa se implice cumva (cum este clienta noastra Corina Soare Borz).
Pentru companii si reprezentantii lor, pentru cetateni sau initiative civice, facem urmatorul anunt ferm:
Daca pentru organizare aveti nevoie de un spatiu de intalniri, Bacania Veche The Charity Shop e a voastra oricand va trebuie!
Daca aveti nevoie de combustibil pentru brainstorming-uri, va oferim apa, cafea, ceai si chiar gustari din partea casei.
E important ca aceste actiuni sa duca la presiuni asupra primariei si la o imbunatatire a situatiei in care ne zbatem.
Este nepermis sa mai lasam lucrurile asa.
Hai sa ne organizam cumva!
Inclusiv santierul „Extindere cu 2 benzi Fabrica de Glucoza” are un status ingrijorator: finalizare ianuarie 2020, desi stim ca nu se respecta nici un deadline. Varsarea autostrazii in Petricani a fost in acelasi timp o reusita (intarziata cu „doar” 6 ani) si un dezastru (nu s-a pregatit defel zona, totul a fost o improvizatie).
– – – –
*Cifre descoperite prin articole din 2017-2018, insa de atunci s-au mai deschis cateva cladiri mari de birouri, acum populate…
iata o sursa cu detalii:
in 2018 se estimau 65.000 de angajati in zona: https://www.zf.ro/business-construct/numarul-angajatilor-din-bucuresti-a-depasit-pragul-de-un-milion-in-acest-an-din-care-250-000-de-persoane-lucreaza-in-cladiri-de-birouri-clasa-a-si-b-17136963
Articolul din 2017 da cifra de 50K in zona: https://www.zf.ro/business-construct/in-birourile-de-sticla-ale-capitalei-lucreaza-240-000-de-corporatisti-16690428
Citeste si articolul din Capital, cu multe date statistice: https://www.capital.ro/topul-cladirilor-de-birouri-in-care-lucreaza-cei-mai-multi-corporatisti.html
zsa
