Inutil sa va spun cat imi place. Inclusiv sa-l mananc. Dar mai ales sa-l gatesc, pentru cei din jurul meu.

In primavara lui 2015 s-a intamplat sa ajungem intr-o calatorie Austria-Germania-Franta fix in sezonul de sparanghel. A fost un deliciu, pentru ca 10 zile la rand n-am avut nici o masa fara. Evident, la un moment dat incepuse sa fie un soi de furie – ne comandam la fiecare masa, mai ales din curiozitate profesionala (eterna scuza! 🙂 ). Dar chiar voiam sa vad cum se gateste in diversele catune pe unde ne mai opream. Spre surpriza generala, dar mai ales a noastra, atunci, de departe cel mai bun a fost gatit in Austria. Apoi, la distanta, a fost Germania. Pe ultimul loc, neasteptat – Franta. E o poveste lunga si mi-e clar ca sunt subiectiv (am avut incident cu „voi, romanii, sunteti imposibili!” iar asta te enerveaza, zau).

Nu va povestesc aici in cate feluri am mancat acolo sparanghel, o sa va povestesc despre cum am facut o placinta cu sparanghel. Romaneasca. Adica e ok cu sos olandez (hollandaise, m-ar corecta cei care insista sa spun altfel decat sanvis), dar putem si noi sa-l „placintim”.

Evident, iti trebuie sparanghel. Proaspat si mult. Aproximativ un kilogram ar fi suficient. Despre sparanghel si metodele de curatare – citeste articolele detaliate.

Iata si restul de ingrediente de care ai nevoie pentru placinta cu sparanghel:

1 pahar de apa + o jumatate de pahar de ulei + cateva maini de faina – pentru aluat (gasesti reteta aici!)

1 kilo Sparanghel + 150 g praz (partea alba) + 150 g spanac + 400 g branza maturata + 400 g cartof + 150 g unt + 200 ml smantana + 5 oua + 50 ml ulei – pentru umplutura.

Alt ou pentru dat cu pensula – optional.

La aluat nu insist – trebuie sa fie moale, foarte moale, ca sa se intinda usor si extrem de subtire. Uleiul de masline in aluat e un bonus important – iese mai bine. Alte uleiuri? Da, puteti folosi ce va trece prin cap! Orice.

Cartofii ajung repede un piure uscat, dar usor pufos de la unt.

Intr-o tigaie: o lingurita de unt in 3 linguri de ulei pentru praz, urmat de spanac.

Bolul mare primeste pe rand:

• smantana de batut cu oul. Nu spuma. Doar batute.
• cartoful transformat in piure uscat.
• prazul cu spanac (trase in unt)
• coditele mai groase de la sparanghel – adica partea din baza, care are nevoie de gatit. Eventual le poti pune pe final in tigaia unde ai avut prazul.
• condimentele – simte-te liber. Dar nu pune arome in exces pentru ca vedeta este, incontestabil, sparanghelul.

Ce mai ai de facut PANA sa mananci placinta cu sparanghel?

Intinde bine foaia de placinta. Pe hartie de copt unsa cu ulei o sa-ti fie mult mai usor. Intinde-o subtire, ca o parere, sa vezi prin ea. Ideea unei placinte e sa mananci umplutura, nu coca.

Muta aluatul cu tot cu hartia de copt pe tava de copt. Marginile aluatului trebuie sa treaca mult peste marginile tavii, ca sa poti spera sa mai faci si un oarece model pe margini. O impletitura coapta n-a omorat pe nimeni!

Umpli tava cu toata compozitia din bol, decorezi cu sparanghel pe deasupra. Sa-l impingi un pic sa se afunde in umplutura, cam pe jumatate, sa stea umed in timpul coacerii. E important. Altfel se carbonizeaza, saracul, inainte de vreme.

Tragi marginile aluatului spre mijloc, cumva sa nu acoperi bunatate de bat de sparanghel. Faci modelul din aluat fix in functie de cata pricepere ai adunat. Merita insa sa te stradui din rasputeri sa faci, totusi, ceva. Ajuta la vizual, dupa coacere.

Eu n-am mai dat cu nici un ou batut pe margini. Nu mi-a trebuit. M-am gandit ca are destula grasime aluatul incat sa iasa frumos. Aparent au iesit toate.

Una dintre versiuni a ajuns in Bacania Veche The Charity Shop, intr-un program de reabilitare numit #azilapranz. Oamenii care-au gustat din ea au zis ca-i o placinta buna. Mi-au zis sa mai fac. O sa tin seama de asta. Mai ales ca sezonul de sparanghel incepe in Romania prin aprilie si tine pana prin iunie-iulie (in functie de zona).

Citeste si despre Cum cureti si cum gatesti sparanghelul