„Romanii vorbesc despre “cei sapte ani de acasa’ cu simplitate… este mostenirea personala a fiecaruia dintre noi, ceea ce ne defineste si ne ‘aseaza in lume’, codul genetic al caracterului nostru.

Sunt prieten cu Marius de mai mult de sapte ani si s-au scurs multe istorii de atunci si intr-un fel parca mai multe vieti. Calatorii aventuroase, petreceri de apartament, evenimente fericite, ne-au unit bucurii si tristeti traite impreuna. Privind in trecut, printre cele mai dragi amintiri se numara serile in care ne strangeam acasa la Marius atunci cand venea cate un pachet de la Dersca si care era deschis, preparat si impartit pe loc. Gazda noastra avea grija de tot, ca intodeauna: glumea, gatea, turna in pahare, insista sa nu ratam nimic din toate bunatatile. Si nu erau putine …

S-au schimbat multe in lume si in noi de atunci, de aceea lucrurile statornice imi sunt dragi si pretioase. Cum ar fi prietenia lui Marius si energia lui neobosita de a face totul ‘cum se cade’. Iar cand am pasit pentru prima data pragul Bacaniei am simtit aceeasi caldura care ne inconjura odinioara la el acasa.

Bacania Veche este felul lui inconfundabil de a impartasi cu noi ce a mostenit de la Dersca, din Bucovina. Un zambet sincer, o vorba buna si o mancare gustoasa sunt felul lui de a ne spune ca oricare ar fi calatoria noastra ne putem intoarce oricand in locul cald si primitor al celor ‘sapte ani de acasa’.” 

Citeste si: 7 ani de Bacania Veche – guest post by Claudiu Serban